miercuri, 1 iulie 2009

Pentru ca pot!

Rasul le opri amandurora cuvintele in gat. Nu se putea exprima, dar nici nu putea gandi. Habar n-aveau ce faceau.
Se impiedicara de propriile picioare pe holul lung si plin de alti oameni, si ei beti, drogati, ametiti, fara logica. Ea cazu, razand si mai tare. Sticla din mana ei se rostogoli pana intr-o camera. Baiatul se intoarse dupa ea, tragand-o in sus, pana ce ajunse din nou in picioare. Intrara in baie...fara sa aiba habar. El arunca sticla de coniac, spargandu-se. O saruta apasat, ea tragandu-l de par. Se dezbracara reciproc, disperati, inecati in caea betie continua, fara sa-i inteseze ceata din ochi, sau lipsa luciditatii. Au facut sex, pe gresia rece a baii, fara sa-si de-a seama nici unul ca, in realutate, erau doar prieteni...si nimic mai mult. Nici macar o simpatizare. Fiecare cu viata lui, ambele fiind paralele una cu alta.
- Diana, unde...
Fata care tocmai intra in baie, avu un soc. Ea nu era...prea beata, isi dadea seama de exagerari. Ramase cu gura csacata, vazandu-i pe amandoi intinsi pe jos, gafaind. Diana incepu sa rada, ridicand mana spre ea.
- Hai si tu!!! Hai s-o facem in trei.
Baiatul incepu s arada, ascunzandu-si fata in gatul ei umed. Marina se bloca. Se uita socata la scena ce rula prin fata ochilor ei, nevenindu-i sa creada. Oare....ei stiu ce se intampla acum???

Dupa doua zile, Dragos, protagonistul scenei de sex, impreuna cu un prieten, frecventau un anume bar, cu cate o halna de bere in fata.
- Atat de brusc? Cred ca a fost cea mai rapida si scurta partida de sex! :))
- Nu rade...n-ai idee cat de prost ma simt.
- Hei, nu a fost viol. Asta se stie din start.
- Da, da...Doamne, ce-a fost in capul meu?
- Coniac? Creierul iti plutea in alcool...aveai pretentia s amai gandesti, cand toti neuronii tai au murit inecati?
- Taci si tu! Ironia ta ma zgarie pe creier. Acum ce fac? Nu am curajul sa dau ochii cu ea.
- Atunci nu-i da.
- Nu sunt asa de nepasator ca tine.
- Multumesc.
- Vorbesc serios. Trebuie sa vorbesc cu ea, sa lamurim...ce s-a intamplat. Nici eu nu mai tin foarte bine minte. Stiu doar...ca s-a intamplat. Ah, si ca n-a vazut Marina.
- Oooo da! :)) a fost o ora plina de aventuri.
- Dobitocule!
- In loc sa-mi multumesti ca atmosfera nueste sumbra datorita mie...
- Cred ca neuronii tai sunt inecati zilnic in nectarul dulce al nebuniei. Dute la un psiholog.
- Acru! Te inteleg...esti suparat.

Marina, rugata de Dragos, reusi sa o convinga pe Diana sa se intalneasca cu el. Cele doua trupuri se vazura la o terasa. Nimeni nu scotea o vorba, decat peste vreo 10 minute. el ofta, ascunzandu-si chipul in palme.
- Diana....daca vrei, poti sa ma injuri! Serios...poate chiar am nevoie de asta.
- Nu am de ce. Oricum, amandoi am vrut asta, nu e ca si cum tu m-ai fi obligat.
- Dar am fost un nesimtit! Puteam evita incidentul, puteam sa-mi opresc pofta...tu erai beata, am profitat...
- Nici tu nu erai intreg la cap! In plus...chiar asa rau a fost?
- Nu! Nu a fost rau deloc...de fapt, nici nu mai stiu, dar...of, ce intrebari sunt astea?
- Sunt curioasa. AI fost primul.
Capul lui cazu pe masa, incruntandu-se.
- Multumesc pentru ajutor, Diana. Acum ma simt mai urat decat inainte.
-Eh, haide. Ti-am zis, nu te acuz de nimic si inceteaza sa te mai acuzi si tu. Acum termina-ti berea.
- Ramanem...
- Prieteni? Sigur, ca inainte. Nimic nu s-a schimbat.
- bine! Multumesc....ca esti asa.
- Pentru nimic. :)

Timp de cateva saptamani, cei doi se vazura foarte rar. Doar asa...pe strada, fiecare cu gasca lui. Se priveau putin, dar apasat. Cine credea ca va putea uita vreodata intamplarea asta?? Se prosteau, stiau...dar o lasau asa. S-a intamplat doar odata, macar atat.
Plimbandu-se prin parc cu prietenul ei, Diana il vazu pe Dragos, strigandu-l. Acesta se apropie de ei, facand cunostinta cu prietenul ei. Se aseza pe banca, ea fiind la mijloc.
- Tocmai vorbeam despre sex. spuse ea, chicotind.
- Oooo...sex. Mda, frumos subiect.
- Da. Multi zic ca eu sunt cu ea doar ca sa afcem sex, da rnu-i adevarat.
- Dar de ce zic asta?
- Pentru ca sunt mai mare decat ea cu 5 ani. Dar nu e adevarat.
- Pai spune-le si lor.
- E suparat, ca nimeni nu-l crede. Eu il cred, ceea ce e cel mai important.
- Da...dar ma supara parerea celorlalti. In plus, o iubesc sincer. Si e prea mica pentru a-si incepe viata sexuala.
- Sunt de-acord cu tine. spuse Dragos, foarte serios.
Diana se intoarse spre el, serioasa. Ochii lui mari verzi ii mangaiara pe ai ei. Pielea incepu sa o usture, simtea nevoia atingerii lui pe toata suprafata trupului. Inghiti in sec, muscandu-si buza.
- De ce esti de-acord cu el, Dragos? intreba ea, aproape in soapta.
- Pai...are dreptate. Esti inca mica, ai abea 16 ani. E periculos, si...nu ar fi sex, ar fi bataie de joc.
- Gandesti frumos. il lauda prietenul ei
- Da...e unul din principiile cu care ma laud. Ai grija de ea, e speciala.
- Multumesc. Chiar voi avea.
Dragos se ridica, indepartandu-se. Diana isi dorea sa isi intoarca odata capul, sa se uite inapoi...da rnu o facu. Se sprijini de prietenul ei, acceptandu-i imbratisarea.

La serbarea de sfarsit de an a scolii, Diana veni imbracata cu o rochie neagra, pana la genunchi, larguta. Fermoarul ii dadu mereu btaie de cap, si de data asta, stricandu-se. Trebuia sa-l repare si repede, caci urma sa prezinte premiantii clasei ei. Fugi pe tocurile nu foarte inalte spre baia baietiilor, fiind cea mai aproape. Inchise usa dupa ea, sprijinindu-se de chiuveta cu soldul. Se uita in oglinda la fermoarul stricat, tragand de el in sus si-n jos.
- Diana!
Se intoarse uimita spre vocea baiatului. Dragos se apropie de ea.
- Probleme?
- Cu fermoarul. Iar s-a stricat. Acasa a mers perfect...tocmai aici s-a gasit sa-mi faca nervi.
- Da-mi voi sa te ajut.
- Nu...stai. Aaa...trebuie sa-mi strang sutienul. Asteapta.
- Stai! Ti-l strang eu. Sa nu mai faci atatea drumuri.
- Nu e nevoie. Asta o pot face singura.
- Insist.
Dragos schita un zambet in coltul gurii, Diana incruntandu-se.
- Nu, Dragos!
- De ce?
- Pentru ca nu poti...pentru ca...
- Pot, Diana! Si tu stii prea bine. Acum hai, nu mai face atata zgomot si intoarce-te. E nevoie de tine in sala de festivitati.
Se intoarse ascultatoare, privindu-si pantofiorii negri. Ii simti degetele calde cum lucrau cu inchizatoarea sutienului, apoi cum reusi sa repare fermoarul calm. Nu se intoarse...ramase nemiscata. el profita si o lua in brate. Ii saruta gatul, impletindu-si degetele cu ale ei.
- Pentru ca pot, Diana. Hai...fugi!
Oftand, iesi din baie, grabindu-se. Lua foaia de la o colega, urcand pe scena. Uita repede momentul, caci o mare de oameni se uitau la ea, asteptand dictie buna si concentrare. Fara balbaieli.
El ramase in baie, uitandu-se in oglinda. Nu va trece niciodata peste. Nu vroia sa faca asta.

Postat de Claudia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu