marți, 23 iunie 2009

tortura perfecta

te superi daca te omor?
o apuca de par si ii dadu o palma atat de tare, incat obrazul se invineti. apoi o intinse pe pat. ea incepu sa se zbata. isi infipse ghearele in carnea ei, tragand, sfasiind-o, pana cand siroaie de sange inundara cearceaful alb, rece. o viola timp de cateva ore, ea neavand putere sa mai strige, sa mai planga. lacrimile care cursesera la inceput erau acum uscate pe obrajii ei. chipul ei perfect nu avea expresie. el se ridica si o apuca brutal de ceafa, lovind-o de perete. ii mai dadu o palma si o privi cu ura. o lasa sa cada pe covor, plina de sange si distrusa.
se uita la ea de sus. o torturase destul. nu-si daduse seama ca singurul torturat de acolo era el. privindu-se in oglinda, se incrunta. cine era? cum ajunsese acolo? ea de ce nu zicea nimic? de ce nu mai plangea? de ce doar il privea? unde ii era satisfactia mult asteptata? unde era tipatul ei care trebuia sa ii gadile placut sufletul pacatos? unde era razbunarea lui?
isi privi mainile. erau pline de sangele ei. isi mai ridica inca o data privirea catre fata care statea dezbracata intr-un colt al camerei, cu genunchii la piept, cu corpul plin de zgarieturi si cu parul incurcat. in mintea lui se derulau diverse scene, dar nu isi putea aminti ce il impinsese sa se comporte asa.
se puse in genunchi in fata ei cu un cearceaf curat, alb in mana. ea il privi, dar nu se se misca de acolo. lasa capul in jos, cuprinzandu-si fata cu palmele.

ei doi...impreuna. prima privire, primul sarut, prima noapte, ultimul scancet...
iarta-ma



postat de Whisper

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu